Ce cred românii despre economie și piața forței de muncă, în contextul COVID-19

O cercetare sociologică arată că doar 16% dintre cetățeni au o evaluare pozitivă despre economia națională în acest moment (Figura 1), deși cele mai recente cifre publicate de Institutul Național de Statistică indicau o revenire a economiei în trimestrul al patrulea din 2020. Chiar dacă nu sunt foarte optimiști cu privire la economia națională, cetățenii au cu totul alte evaluări când este vorba despre finanțele propriei gospodării: 65% afirmă că situația financiară a gospodăriei lor este în acest moment bună sau foarte bună.

Doar 16% dintre cetățeni au o evaluare pozitivă despre economia națională din acest moment. Pe de altă parte, se poate remarca cum cetățenii sunt mult mai optimiști în raport cu finanțele proprii față de ce se întâmplă la nivelul întregii economii: 65% afirmă că situația financiară a gospodăriei lor este în acest moment bună sau foarte bună. Similar, 79% dintre cei care au spus că au un loc de muncă au o evaluare pozitivă despre situația acestuia. În același timp, ca evaluare generală, doar 29% sunt mulțumiți de condițiile de muncă din România la acest moment – o cifră îngrijorătoare, care, eventual, poate fi legată de procentul celor care, deși au un loc de muncă, sunt amenințați de riscul sărăciei – 15,7% dintre angajați în 2019, potrivit Eurostat.

Pesimismul este prezent și în evaluarea nivelului de trai. Doar 21% dintre respondenți spun că nivelul de trai a crescut comparativ cu anii anteriori, deși, așa cum arată datele Institutului Național de Statistică, cu excepția momentului de început al pandemiei, am avut o creștere semnificativă a PIB și a PIB per capita în ultimii ani. Există o diferență importantă între evoluțiile în general pozitive ale economiei și felul mult mai gri în care se raportează românii la aceste aspecte.

Criza COVID-19 este resimțită la nivelul populației. Doar 10% spun că, față de anul trecut, acum sunt mai multe posibilități de a găsi un loc de muncă. De asemenea, 78% cred că, în raport cu anul precedent, sunt mai mulți șomeri, un fapt care este confirmat dacă privim Figura 2, unde apare un plus de 42,600 șomeri între mai 2020 și ianuarie 2021. De asemenea, 65% dintre români afirmă că știu persoane afectate de situația din 2020 care și-au pierdut locul de muncă sau sunt în situația de a și-l pierde. Din totalul eșantionului, 13% spun că pandemia de COVID-19 a avut un impact considerabil asupra locului de muncă sau afacerii în care sunt implicați.

Evaluările despre economie și piața muncii în contextul COVID-19 sunt influențate de resursele materiale și educaționale ale respondenților. Cei cu resurse mai multe (nivel de trai ridicat, loc de muncă, studii superioare) sunt semnificativ mai optimiști și mai puțin afectați de pandemie. Riscul major este mai degrabă cel al adâncirii inegalităților decât al plafonării lor, într-un context de mare incertitudine. În plus, evaluările românilor sunt puternic corelate, semn că ele fac parte dintr-un sistem relativ omogen de interpretare a realității economice și sociale curente.

Evoluția economiei, conform datelor EUROSTAT ȘI INS

O creștere economică susținută, ca parte a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă ODD 8 privind munca decentă și creșterea economică, ar trebui să fie identificată în evoluția bunăstării cetățenilor. În cazul României, se observă o creștere constantă a PIB real per capita între 2002 și 2008, de la 4.260 euro la 6.730 euro per capita (Figura 2).

Urmează perioada crizei economice, în care valoarea indicatorului scade, pentru ca abia în 2013 să înregistrăm o valoare superioară (6.770 euro) celei din 2018. După 2013 avem o creștere constantă a PIB real per capita, până la nivelul de 9.110 euro în 2019. Anul 2020 este marcat de pandemia COVID-19 și de efectele sale economice, care se traduc într-un PIB real per capita (8.780 euro) ușor peste cel din 2018 (8.700 euro). În ciuda evoluției pozitive, România nu reușește să reducă substanțial decalajele de dezvoltare care o separă nu doar de media Uniunii Europene și Germania, ci și față de alte țări din regiune precum Polonia.

În ceea ce privește rata șomajului (figura 3), de la 4,9% în ianuarie 2016, acesta a ajuns la 2,9% în mai 2020, pentru a crește apoi la 3,3% în ianuarie 2021. Rămâne de văzut în ce măsură suntem într-un punct de inflexiune sau dacă, odată cu accelerarea vaccinării și așteptata revenire, ne vom întoarce la tendința de reducere a șomajului în general identificată pentru ultimii cinci ani.

Barometrul de opinie a fost realizat în cadrul proiectului SIPOCA 613 „România durabilă”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, implementat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Rezultatele integrale pot fi consultate aici.

Figura 1 – Evaluările românilor privind economia și piața muncii (Sondaj RD13)

Figura 2 – Evoluția PIB real per capita (Euro/capita)

Figura 3 – Rata șomajului (România, 2016 – 2021, date lunare)