Ce cred românii despre diferitele moduri de transport? Vom răspunde acestei întrebări cu ajutorul datelor din sondaj de opinie realizat în cadrul proiectului „România Durabilă”, dar și folosind date ale Eurostat și ale Institutului Național de Statistică.
Pentru România, comparativ cu alte țări europene, vedem reducerea masivă în ultimele două decenii a ponderii transportului feroviar în transportul de pasageri. Astfel, România înregistrează o scădere masivă în ultimii 20 ani, de la 16,3% din totalul de pasageri în 2000 la 4,2%, o scădere de aproape 75%. Situația este cu atât mai interesantă, cu cât nu vedem astfel de involuții pentru alte țări. În Germania, ponderea era de 7,7% în anul 2000 și de 9,4% în 2019. În UE28, media era de 7,1% în 2000 și de 8,1% în 2019. În timp ce tendința generală în UE și în statele dezvoltate este de a investi și utiliza mai mult transportul feroviar pentru transportul pasagerilor, România a evoluat masiv în direcția opusă, ceea ce aduce în prim-plan nevoia unei mult mai mari atenții pentru transportul feroviar de pasageri.
Reducerea utilizării transportului feroviar de către pasageri merge mână în mână cu reducerea lungimii rețelei totale funcționale de cale ferată, așa cum relevă datele INS. Dacă ne concentrăm pe numărul total de kilometri de cale ferată, putem observa o situație deloc încurajatoare: de la 11015 kilometri totali în funcțiune în 2000, România a ajuns la 10769 km în 2020, pierzând 246 kilometri de cale ferată.
Valoarea medie a emisiilor de dioxid de carbon per kilometru pentru mașinile noi de pasageri s-a redus în ultimii ani: de la un nivel de 154,8 în 2007 la 124,3 în 2019. Aceste evoluții sunt prezente nu doar pentru România, cât și pentru media UE28 și pentru țări de referință precum Polonia și Germania, însă ambițiile europene pentru următoarele decenii sunt mai ambițioase.
Cu excepția transportului naval (care nu este atât de mult folosit, iar gradul de satisfacție la nivel de populație este de 21%), românii sunt cel mai puțin mulțumiți de transportul feroviar (29% grad de satisfacție), comparativ cu, de exemplu, cel aerian (46%) – Figura 1. Datele obiective și subiective spun aceeași poveste: românii preferă tot mai puțin trenul, deși transportul feroviar este indicat chiar de către români ca fiind cel mai ecologic comparativ cu alte moduri de transport (proporția celor care spun acest lucru este de 52% – Figura 1). Calitatea infrastructurii și confortul personal ar putea explica parte din această evoluție, care merită a fi investigată mai în amănunt în viitor.
În ceea ce privește transportul de mărfuri, sunt de remarcat datele Eurostat conform cărora, la nivelul anului 2018, ponderea transportului feroviar și a căilor navigabile interioare în transportul total de mărfuri din România era de peste 57%, mult peste media europeană de aproape 23%. Pe de altă parte, viteza medie a trenurilor de marfă la nivel național este foarte scăzută – 17 km/h în 2018- ceea ce arată necesitatea de investiții în infrastructură pentru încurajarea acestei forme de transport mai ecologică.
Proiectul „România Durabilă”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, este implementat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Barometrele de opinie publică realizate în cadrul proiectului pot fi accesate aici: http://romania-durabila.gov.ro/rezultate/
Figura 1: Evaluări ale românilor privind diferite moduri de transport (sondajul de opinie RD14)
