Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă implementează în prezent proiectul „România Durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic și instituțional pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030”, cod SIPOCA 613.
Primele două cercetări sociologice din cadrul proiectului au avut drept scop măsurarea opiniei publice cu privire la conceptul de dezvoltare durabilă, cât și a gradului de cunoaștere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030).
Din analiza rezultatelor generale ale cercetărilor identificăm că:
- aproape jumătate (46%) din populația adultă a României a auzit de Dezvoltare Durabilă
- aproape un sfert dintre persoanele chestionate (22%) știu că România are o Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă până în 2030
- doar 10% din populație afirmă că au auzit de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite.
De asemenea, în ceea ce privește nivelul de satisfacție al populației cu privire la temele specifice ce stau în spatele fiecărui obiectiv pentru dezvoltare durabilă din cadrul SNDDR 2030, rezultatele cercetărilor au relevat că nivelul cel mai ridicat de satisfacție îl regăsim în cazul accesului public la informații. Astfel, peste trei sferturi din cetățeni sunt mulțumiți de acest aspect al realității sociale din România.
La strânsă distanță, 71% din cei chestionați sunt puternic mulțumiți de accesul la apă potabilă și de accesul la educație pe tot parcursul vieții (educația continuă). În jur de două treimi dintre cetățeni sunt mulțumiți de cum decurg lucrurile în privința egalității de șanse între femei și bărbați.
Alte subiecte de mulțumire (nivel de satisfacție în jur de 50%) sunt:
- accesul la hrană sănătoasă
- protecția minorităților naționale
- protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
- rețelele de apă și canalizare
- dezvoltarea orașelor
- promovarea unui stil de viață în armonie cu natura.
La polul opus, nivelul cel mai scăzut de mulțumire este la adresa felului în care sunt protejate pădurile în România. Sub o zecime din respondenți (9%) afirmă că sunt mulțumiți de felul în care merg lucrurile în România din acest punct de vedere.
Niveluri foarte scăzute de satisfacție identificăm și în cazul reducerii sărăciei, a reducerii corupției, a risipei de produse alimentare și a combaterii infracționalității.
Informațiile și rezultatele complete ale celor două cercetări sunt disponibile la această adresă: https://bit.ly/2BI3PH6
În cadrul proiectului vor fi realizate 50 de barometre care vor fi încărcate în secțiunea „Rezultate” a site-ului http://romania-durabila.gov.ro
